Rubeola – importanța vaccinării, prevenției și diagnosticării timpurii

Rubeola – importanța vaccinării, prevenției și diagnosticării timpurii

Rubeola sau rujeola germană este o boală virală, contagioasă, cauzată de un virus din genul Rubivirus. Aceasta se manifestă prin simptome ușoare, dar afectează în mod special adulții tineri sau copii. În acest articol se va vorbi pe larg despre ce este rubeola la adulți și copii – se vor prezenta principalele forme de recunoaștere ale rubeolei, precum și mijloacele disponibile de prevenție și tratament pentru a proteja atât persoanele individuale, cât și comunitatea.

1. Rubeola la adulți - simptome și complicații posibile

Imagine de Tima Miroshnichenko pe Pexels.com

Rubeola se transmite prin contact direct cu secrețiile orale, nazale sau prin inhalarea picăturilor din aer răspândite de la o persoană infectată. Boala poate fi dificil de identificat în primă etapă, mai ales la copii, deoarece virusul are o perioadă de incubație de 2-3 săptămâni până când persoana în cauză prezintă febră moderată, dureri articulare, ganglioni limfatici umflați în zona gâtului, erupții cutanate rozalii și alte semne de manifestare.

Important!

Rubeola este adesea confundată cu rujeola, însă simptomele, deși similare sunt cauzate de viruși diferiți. De asemenea, nu există un tratament specific pentru rubeolă, fiind prescrise în schimb soluții care să amelioreze simptomele și să prevină complicațiile.

Rubeola este cauzată de virusul rubeolic, ce afectează în mod special sistemul respirator. Principalele categorii expuse sunt copiii, însă nici adulții nu sunt scutiți de simptome, care în cazul lor pot fi mai severe decât la cei mici.

Persoana afectată poate fi contagioasă înainte de apariția simptomelor și până la o săptămână declanșarea unor erupții cutanate de culoare rozalie pe piele. Așadar, boala poate fi dificil de identificat în faza incipientă, indiferent de vârsta la care se manifestă.

De ce simptomele rubeolei tind să fie mai severe la adulți decât la copii?

Este important de reținut că simptomatologia nu este identică pentru fiecare adult, dar cele mai comune semnalmente care duc la identificarea rubeolei sunt următoarele:

• Erupția cutanată

Rubeola la început constă în pete mici și roz, însoțite de senzație de mâncărime. Acestea apar în primă etapă pe față, iar apoi se extind către restul corpului. Comparativ cu rubeola la copii sau bebeluși, adulții se pot confrunta cu erupții accentuate, cu o durată de 3-5 zile.

• Febra

Adulții pot manifesta febră de 38°C - 39°C, care de obicei apare cu câteva zile înainte de apariția petelor mici și roz pe față și corp. Spre deosebire de erupția cutanată care durează câteva zile, febra persistă pe toată durata bolii, iar în cazurile severe poate fi însoțită de frisoane și transpirație abundentă.

• Dureri musculare și articulare

Artralgiile și disconfortul muscular sunt de asemenea simptome care descriu cum se manifestă rubeola. Adulții pot reclama dureri la încheieturi sau la articulațiile mâinilor, precum și senzația de rigiditate articulară sau contracturi musculare, ceea ce poate să limiteze mobilitatea.

• Senzație de slăbiciune

Rubeola la adulți poate provoca o senzație de slăbiciune accentuată, care în multe cazuri este asociată și cu dureri de cap, dar a căror intensitate este variabilă de la un pacient la altul.

• Umflarea ganglionilor limfatici

Această boală declanșează inflamarea ganglionilor din spatele urechilor și din zona gâtului, ceea ce conduce la episoade de durere persistente chiar și după dispariția altor simptome ale rubeolei.

• Simptome respiratorii

Congestia nazală, secrețiile nazale și tusea uscată se află printre simptomele mai rar întâlnite la adulți, categoria principală de risc fiind copiii.

• Conjunctivită

De asemenea, conjunctivita ușoară se poate număra printre semnele rubeolei, dar sunt forme mai puțin frecvente, comparativ cu restul simptomelor.

Complicații ale rubeolei la adulți

Adulții sunt mai predispuși riscului de complicații, spre deosebire de copii, iar unele dintre acestea pot să implice intervenții de urgență.

• Artrita rubeolică

Simptomele care implică dureri articulare pot provoca senzații de durere și amorțeală în zona genunchilor, mâinilor și a încheieturilor. Aceste disconforturi pot să existe chiar și după dispariția bolii, iar nivelul de intensitate poate fi atât de puternic, încât să fie necesară intervenția medicală.

• Trombocitopenia

Persoanele afectate pot observa sângerări nazale și gingivale frecvente, precum și vânătăi pe corp. Trombocitopenia face de asemenea parte din categoria simptomelor rare ale rubeolei, dar declanșarea sângerărilor necesită intervenții medicale imediate.

• Encefalita

Această complicație este una rară, dar poate duce la comă sau în alte cazuri poate impune îngrijiri medicale de urgență. Pacienții acuză în aceste cazuri febră ridicată, migrene puternice, stări de confuzie sau convulsii.

• Sindromul Rubeolic Congenital (SRC)

Rubeola în primul trimestru de sarcină poate afecta dezvoltarea fătului, provocând acest sindrom asociat cu întârziere mentală sau surditate, cataractă.

2. Rubeola la copii și bebeluși - cum se manifestă aceasta?

Sursă foto: Shutterstock.com

Rubeola la copii are o evoluție ușoară, dar există și riscuri de complicații, în mod special la copiii mici sau la cei cu imunitate slabă. Simptomele rubeolei la copii au o durată aproximativă între 5-10 zile și pot să apară la 2-3 săptămâni după contactul cu virusul. Semnalmentele bolii dispar de la sine, fără să lase urme, iar cazurile de complicații sunt mai rare, comparativ cu adulții. De asemenea, în cazul acestei categorii, boala poate fi asimptomatică, însă, când formele de manifestare apar, acestea urmează un tipar caracteristic:

• Erupția cutanată

Petele mici și roz sunt câteva dintre principalele simptome care descriu cum arată rubeola. La fel ca la adulți, acestea apar prima dată pe față, apoi se extind pe gât, trunchi și membre. Spre deosebire de pacienții în vârstă, în cazul celor mici, erupția nu este însoțită de mâncărime. De asemenea, erupția rubeolică dispare fără să lase urme, doar în cazuri rare, pielea poate să prezinte o ușoară descuamare după vindecare.

• Febră

Virusul care declanșează rubeola provoacă și febră, dar intensitatea este una ușoară în cazul copiilor, rareori depășind 38°C. Comparativ cu pacienții adulți, la cei mici sunt rare cazurile în care febra duce la frisoane sau transpirație abundentă ori alte complicații.

• Umflarea ganglionilor limfatici

Inflamația ganglionilor limfatici apare în mod special la baza craniului, zona gâtului și în spatele urechilor. Aceștia provoacă durere la palpare, iar inflamația poate să dureze până la câteva săptămâni chiar și după vindecarea erupției cutanate.

• Probleme respiratorii

Rubeola nu este în mod tipic asociată dificultăților respiratorii, nici în cazul adulților, nici la pacienții mai mici. Există situații în care copiii cu rubeola pot prezenta congestie nazală, tuse ușoară, secreții nazale sau dureri în gât.

• Conjunctivită

În timpul pojarului sau a rubeolei, copiii pot dezvolta o formă blândă de conjunctivită, care poate fi identificată printr-o iritație ușoară a ochilor sau roșeață. În cele mai multe cazuri, acestea dispar odată cu celelalte semnalmente ale rubeolei.

• Dureri de cap și senzații de oboseală

Aceste simptome sunt mai răspândite la pacienții adulți, dar și copiii cu rubeolă pot acuza senzații ușoare de durere în zona capului, precum și o stare generală de apatie. Stările respective pot persista câteva zile după ce s-a vindecat erupția cutanată.

• Lipsa apetitului

Copiii diagnosticați cu rubeolă pot fi identificați și pe baza unui apetit redus, ceea ce poate duce la deshidratare.

Complicații ale rubeolei la copii

Acestea apar de obicei la sugari, copiii foarte mici sau la cei cu un sistem imunitar slăbit.

• Encefalita

Atunci când virusul afectează creierul, simptomele pot include febră mare, dureri de cap puternice, convulsii, confuzie, iar în unele cazuri pacientul poate intra în comă. Bebelușii sunt mai vulnerabili la aceste forme de manifestare, așadar, orice suspiciune de encefalită impune tratament de urgență.

• Trombocitopenia

Acest simptom prezintă semnalmente similare ca și la adulți, cu mențiunea că, la bebeluși ar putea declanșa sângerări anormale.

• Otita medie

Otita medie poate să apară atunci când virusul provoacă inflamația urechii. Simptomul acesta este însoțit de febră, dureri la ureche și chiar pierderea temporară a auzului.

• Pneumonia

Copiii cu sistem imunitar slăbit sunt mai predispuși riscului de pneumonie, ca și complicație secundară a rubeolei. Problemele respiratorii, tusea severă, oboseala accentuată sau febra mare sunt indicii specifice pneumoniei.

• Convulsii febrile

Acestea sunt generate de febră ridicată și reprezintă o complicație incidentă în mod special la bebeluși și copii cu vârsta de până în 5 ani. Convulsiile febrile sunt caracterizate de spasme musculare, tremurături involuntare, stare de inconștiență sau rigiditate. Aceste episoade sunt de scurtă durată și nu prezintă consecințe severe ori leziuni după vindecarea rubeolei.

Important

În general, copiii cu rubeolă se recuperează complet în primele 7-10 zile de la apariția simptomelor. Rubeola este mai severă la copiii imunocompromiși, precum cei supuși tratamentelor imunosupresoare sau cei diagnosticați cu boli cronice, HIV/SIDA. În cazul acestor categorii, crește riscul de complicații și de infecții secundare.

Evoluția și manifestările rubeolei la copii versus bebeluși

Virusul rubeolic declanșează semnalmente similare la copii și bebeluși. Cu toate acestea, sugarii prezintă un risc mai mare de a suferi complicații precum encefalita, convulsii febrile sau pneumonia, din cauza sistemului imunitar care nu s-a dezvoltat complet. De asemenea, rubeola la bebeluși poate fi identificată pe baza semnalelor transmise de aceștia, precum stările de letargie, plânsul excesiv sau iritabilitatea.

3. Rubeola și măsurile de prevenție a contagierii - informații utile

Imagine de Anna Shvets pe Pexels.com

Rubeola se manifestă prin simptome ușoare, dar detectarea, prevenirea și gestionarea sunt măsuri cruciale pentru protejarea sănătății celor din jur.

• Vaccinarea

Vaccinul împotriva rubeolei este adesea administrat ca parte a vaccinului ROR, care conține virusuri de rubeolă, rujeolă și oreion. Acesta stimulează sistemul imunitar să dezvolte anticorpii specifici și se administrează în două doze. Prima se efectuează la vârsta de 1 an, iar doza secundară este recomandată copiilor între 4-6 ani. De asemenea, poate fi recomandată repetarea vaccinului la persoanele nevaccinate sau în timpul focarelor de boală, pentru a preveni contagiozitatea rubeolei.

• Măsuri de igienă

Este indicată spălarea mâinilor pentru cel puțin 20 de secunde cu apă și săpun, mai ales după contactul cu persoanele diagnosticate. De asemenea, utilizarea obiectelor comune ar trebui evitată, mai ales de către persoanele nevaccinate sau de către femeile însărcinate.

Opțiuni precise pentru diagnosticarea rubeolei

Testarea este importantă pentru confirmarea diagnosticului, precum și pentru evaluarea sănătății generale a pacientului. Printre cele mai recomandate modalități de testare, disponibile pentru detectarea prezenței virusului se remarcă următoarele:

• Teste serologice

Acestea sunt utilizate pentru depistarea virusului de rubeolă, precum și pentru a evalua starea de imunitate a pacientului.

• Teste de PCR (Reacția de Polimerizare în Lanț)

Testele de PCR pot confirma prezența virusului în sânge sau în secrețiile respiratorii.

• Teste rapide

Cele mai recomandate teste disponibile pentru diagnosticarea rapidă a prezenței virusului sunt testele rapide pentru uz profesional, concepute să detecteze anticorpii IgM și IgG specifici pentru rubeolă. De asemenea, categoria de teste rapide pentru viruși sunt utilizate în medii clinice pentru a identifica virusul rubeolei sau antigenele virale.

• Screening

Înainte de administrarea vaccinului ROR, persoanele cu imunitate scăzută pot efectua teste serologice pentru a evalua prezența anticorpilor și a determina nivelul de imunitate.

Totodată, în timpul focarelor de rubeolă, testele rapide și serologice pot fi efectuate pentru a identifica potențialele cazuri de boală și pentru a implementa măsuri de prevenire a transmiterii rubeolei. Testele serologice contribuie la analizarea imunității, iar pe baza rezultatelor obținute, medicul poate oferi recomandări privind vaccinarea suplimentară.

Așadar, pojarul german este o boală contagioasă, uneori asimptomatică, dar care poate fi prevenită eficient prin vaccinare și respectarea măsurilor elementare de igienă. Într-o lume în care contactele umane și mobilitatea reprezintă o normalitate, testele rapide și metodele de diagnostic sunt esențiale atât pentru monitorizarea stării de imunitate, cât și pentru reducerea impactului acestei infecții asupra comunității.

Referințe:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/b...

1. https://www.sciencedirect.com/...

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/b...